Raport de cercetare – Calitatea vieții vârstnicilor. Tendințe și riscuri în contextul pandemiei
Calitatea vieții vârstnicilor se diferențiază, într-o anumită măsură, de cea a categoriilor mai tinere. La vârsta a treia, conform perspectivei vârstnicilor, importante pentru calitatea vieții sunt sănătatea și capacitatea funcțională, sentimentul independenței și al controlului asupra propriei vieți, participarea socială, relațiile între generații în interiorul familiei, suportul social, nivelul de trai (venituri, avere, locuire) (Walker 2005), dar și elemente care țin de spiritualitate, sănătate mentală, mediu și siguranța vecinătății (van Leeuwen et al. 2019). Importanța acestor elemente în viața oamenilor în vârstă variază în funcție de măsura în care nevoile lor sunt îndeplinite și de tipul de probleme cu care se confruntă: pentru cei cu boli cronice, sănătatea tinde să fie cea mai importantă sursă a calității vieții, pentru categoriile aflate în sărăcie, nivelul de trai poate deveni fundația calității vieții.
În condițiile îmbătrânirii demografice, interesul pentru problematica vârstnicilor a crescut, iar studiile dedicate diferitelor aspecte ale vârstei a treia sau care iau în considerare vârsta ca variabilă de analiză (Zamfir și Cace 2020, Zamfir, Voicu și Stănescu 2020, Ghența și alții 2020, Voicu 2019, Mărginean și Precupețu 2019, Stanciu și Mihăilescu 2018) contribuie tot mai mult la înțelegerea acestei problematici și la conturarea direcțiilor de politici pentru îmbunătățirea calității vieții acestei categorii de populație.
Acest raport de cercetare este o analiză a calității vârstnicilor în România, în perspectivă comparativă europeană, concentrându-se asupra domeniilor semnificative ale calității vieții seniorilor: nivelul de trai, relațiile sociale și singurătatea, starea de sănătate, viața de muncă și serviciile pentru vârstnici. Raportul utilizează date statistice și de sondaj, fiind prima lucrare sistematică ce evidențiază caracteristicile și particularitățile calității vieții vârstnicilor de 65 de ani și peste, comparativ cu alte categorii de vârstă și cu segmentul similar de vârstă din țările Uniunii Europene. Indicatorii de percepție, evaluare, satisfacție utilizați creează o imagine a modului în care seniorii evaluează propria viață, oferind o perspectivă subiectivă asupra domeniilor majore ale calității vieții la vârsta a treia.
În contextul pandemiei, prin amenințarea pe care COVID-19 o reprezintă la adresa sănătății și, în cele din urmă a vieții însăși, vârstnicii au fost identificați drept cea mai vulnerabilă categorie de populație. Pandemia a scos în evidență cu și mai mare pregnanță vulnerabilitățile specifice persoanelor vârstnice, dar și nevoia de politici și măsuri specifice pentru protejarea acestei categorii de populație. Izolarea impusă în prima parte a pandemiei s-a suprapus peste o situație existentă nefavorabilă în care seniorii experimentau în ponderi semnificative un sentiment de singurătate. În mod asemănător, la starea de sănătate precară s-au adăugat noi riscuri, iar lipsurile serviciilor medicale și sociale, precum și neadecvarea acestor servicii la nevoile specifice ale vârstnicilor au devenit mai clare. În condițiile unei excluziuni digitale importante a vârstnicilor, această categorie de populație a experimentat dificultăți majore în accesarea informației medicale și a platformelor de vaccinare. Imposibilitatea de a participa la slujbe religioase în prima parte a pandemiei a afectat în special seniorii, atât în ceea ce privește componenta spirituală, cât și în cea socială, de suport și relaționare.
Acest raport evidențiază caracteristici ale calității vieții vârstnicilor din România înainte de pandemie, precum și tendințele și riscurile apărute în contextul pandemiei, punând accentul pe indicatorii subiectivi.
Raportul poate fi accesat integral, aici.