Opinia expertului – extras din interviuri cu specialiști din domeniul serviciilor pentru vârstnici

Diana Chiriacescu – director al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS)

I:  Cum ați evalua serviciile pentru vârstnicii din România anului 2021?

R: FONSS se uită la sector. Analizează componente care țin de sănătatea serviciilor sociale, sustenabilitate, finanțare, staff etc. Ne uităm la fiecare subsector din același unghi, fără să intrăm în analiză foarte detaliată, cum o fac federațiile și coalitiile cum este SenioriNET.

Ce vedem în zona de vârstnici este, în același timp, încurajator și îngrijorător:

Sectorul creste – nu e zi să nu vezi că se mai acreditează furnizori de îngrijiri la domiciliu, cămine de bătrâni sau servicii suport.

Serviciile de îngrijire la domiciliu au evoluția cea mai rapidă.

Nevoia e uriașă – 1 milion de persoane care au nevoie de aceste servicii – cu vârsta de peste 65 de ani singure si dependente (ajutor în gospodărie, rezidențiat).

Aproape 13.000 de vârstnici beneficiază de servicii de îngrijire la domiciliu, asigurate în special de ONGuri, în proporție de 70% față de 30 % proporție asigurată de către primăriile de municipiu și de comune.

Cămine – furnizorul principal este statul, cu structuri vechi și capacitate mare – nu se mai pot furniza servicii de mare dimensiune rezidențială, vârstnicilor. Aici este nevoie să se schimbe lucruri.

Nu sunt deloc înregistrate/acreditate serviciile de ajutor în gospodărie. Acest tip de serviciu (curățenie, facturi etc) ar trebui reglementat de către stat.

I: Legat de reglementare, ce ați putea să împărtășiți cu noi?

R: Este clar că este loc de îmbunătățire în standardele la domiciliu, acolo unde serviciile de ingrijire sunt prestate laolaltă cu un serviciu medical. Serviciile socio-medicale sunt acreditate atât de Casa De Asigurări, cât și de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Nu mai zic de finanțare, se știe foarte bine că sectorul este complet subfinanțat. Din consultarea pe care am făcut-o cu organizațiile de îngrijiri pe costurile simplificate, a reieșit că sunt diferențe foarte mari de cheltuieli pe materiale între furnizori (400 lei/lună, 200 lei/lună pentru că nu au buget).

I: Care sunt organizațiile cu inițiative de reprezentare și coalizare a ONG-urilor care lucrează cu vârstnici?

R: Inițiativa nu este nouă, au avut-o cei care au început serviciile de îngrijire la domiciliu. Cred că tot aceiași oameni sunt în piață. Caritas, FSC, Four Change, Asociația de ajutor mutual – au pornit împreună cu Crucea Alb-Galbenă, dar au scăzut ca performanță, nu din motive legate de evoluția sectorului.

I: Când auziți de SenioriNET, la ce vă gândiți prima dată?

R: La o federație mult visată pe care o încurajăm, o susținem și o apreciem foarte mult, din perioada în care era o coaliție. O așteptăm formalizată și puternică de multă vreme, pentru că ea e vocea sistemului de îngrijire și trebuie să existe neapărat. Astfel, furnizorii se pot face auziți. Vorbim despre o zonă de lobby cu specific tematic extraordinar de clar și cu teme pentru care avem nevoie de foarte multă informație, cercetare și documentare. Este o zonă gri de informație: nu știm profilul forței de muncă din acest sector, personalul e demotivat, e o zonă de migrați extremă.

Noi credem că o federație ar putea să acopere partea de documentare, cercetare, raportare a evoluției furnizorilor și nevoilor clienților – persoanele vârstnice. Aici sunt, desigur, utile discuții cu Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, pentru o mai bună reglementare. Este imperios necesar, deci, să avem o voce avizată și tehnic robustă. FONSS este partener cu Confederația Caritas pentru coagularea sectorului social – o coaliție de coaliții. Fiecare subsector are vocea lui: FONPC, Dizabnet, SenioriNET are locul ei.  

I: Credeți că este nevoie de o rețea care să deservească ONG-urile care lucrează cu vârstnicii, respectiv vârstnicii din România? Care credeți că sunt nevoile cele mai importante ale ONG-urilor din domeniu care ar putea fi adresare prin SenioriNET?

R: Sectorul crește, vin SRL-urile care sunt multe în sectorul de îngrijire la domiciliu – 287 furnizori acreditați, din care 20% sunt SRL.

Din lecția învățată probabil trebuie niște atu-uri în plus – o organizație consensuală foarte robustă. Acest aspect vine cu dificultatea de a asigura sustenabilitate și a avea o echipă executivă la cârmă – credem că o federație nu poate exista altfel. Echipa vine cu costuri. Federațiilor le rămâne o zona de finanțare extrem de mică. Fie cu proiecte la Bruxelles, sau cu alte soluții – în cazul FONSS deocamdată funcționează consultanța tehnică. Am creat o mică componentă a Federației raportata ca întreprindere socială pentru cash flow: evaluare nevoi sociale, consultanță în politici publice, lucrăm în străinătate pe reforme de politici publice sociale, lucram pe teme de comunicare (jurnalism).

În echipa executivă trebuie să fie oameni cu răbdare, buni negociatori și buni comunicatori, și care au un sens al deciziei participative, consensuale foarte puternice.

La FONSS, noi stăm de vorbă cu toata lumea sistematic pentru că a trebuit să înțelegem de ce are nevoie fiecare. Unii au nevoie de anvergura. Nevoia lor este ca cineva să petreacă timp cu ministerele. Cei mici au nevoie de suport pentru lucruri foarte pragmatice – cum se acreditează și reacreditează, cum își fac dosarul de licențiere, cum îndeplinesc standardul de calitate. O altă nevoie este ca ei să negocieze cu autoritatea locală. Le trebuie un negociator și un mediator – ne îmbarcăm în tren și mergem să negociem, inclusiv cu inspecția socială.

SenioriNET are oportunități extraordinare de cercetare – are un public atât de numeros, cei 900 de mii ar trebui sa facă obiectul unei anchete naționale. Ar ieși în față 200 de pași. Să genereze politică publică. Va trebui să producem niște cercetări în care cifrele să fie imbatabile.

I: Către ce arii ar trebui să se concentreze SenioriNET în perioada 2022-2026, din perspectiva reprezentarii ONG-urilor care lucrează cu vârstnicii?

R: Profilare a nevoii – identificare de nevoi naționale de îngrijiri la domiciliu. Membrii pot crea un spațiu de lucru cu autoritățile locale pentru ca în fiecare județ să fie făcută o evaluare de nevoi de îngrijire la domiciliu. Sprijin pentru furnizori – ei au nevoie de input, de formare continuă, de tehnologii noi. Multiplicare, extindere, dezvoltare. Atenție pe forța de muncă – grup de lucru, obiectiv strategic de a întări forța de muncă, de a rezolva / explora care sunt căile de reducere a migrației profesionale. Bineînțeles negocierea legislației, care vine la pachet cu federația.

I: Cum vedeți rețeaua peste 5 ani?

R: întărită – număr mai mare de membri, cu un mesaj clar în spațiul public și politic public al vârstnicilor; cu o echipă executiva bună, recunoscută. O văd ca parte dintr-un angrenaj în zona de servicii sociale care este rodat. Cred că împreună vom putea avea o voce clar mai puternica și mai articulată. Cred că vom vorbi despre o colaborare bună cu platformele europene. Foarte multe organizații au acum membership în organizații europene – văd o legătură cu Bruxelles-ul destul de importantă. Prevăd un viitor foarte sănătos cu condiția să își clădească repede o strategie responsivă la nevoile membrilor și o echipă executivă bună. În momentul în care lucrurile astea se vor fi aliniat, va fi cu vântul în pânze. Are un momentum foarte bun  – vârstnicii sunt pe agenda politică și publică. Este un element de oportunitate pe care federația nu poate decât să îl exploateze. Este nevoie de canalizare spre lucrurile care lipsesc: cercetare de calitate și să convingi statul să acopere aceste nevoi. În rest, masa de negociere e deschisă.