Opinia expertului – Aurelia Pasăre, președinte al Asociației Four Change
I: Cum ați evalua serviciile pentru vârstnici din România anului 2021?
R: Serviciile sunt insuficiente și slab calitative.
– Centrele rezidențiale au mai mare acoperire pentru că familia extinsă sau aparținătorii își permit o mai mare flexibilitate cu privire la zonă / distanță.
– Centrele de zi sunt puține și aparțin DGASPC sau SPAS, sunt sub formă de cluburi ale seniorilor.
– Masa pe roți – programul guvernamental de tichete prin care vârstnicii mai ales din mediul rural, primesc mâncare. Inițial era ales un furnizor de mâncare care venea la câteva zile. Apoi au început să fie livrate produse. S-a ajuns astfel la o prestație socială, în contextul în care vârstnicii nu erau apți să gătească produsele.
– Îngrijirea la domiciliu e prezentă foarte în centrul tarii, corelată și cu implicarea bisericii catolice. În cadrul programului “Bunicii comunității” – au fost finanțate proiecte POCU, condiția fiind ca fiecare proiect să furnizeze un serviciu social sau socio-medical.
– Există și servicii informale de îngrijiri la domiciliu: de exemplu, în nordul Moldovei, preotul din sat a mobilizat câteva doamne care ajută vârstnicii neajutorați din comunitate.
În ceea ce privește activitatea organizațiilor non-guvernamentale, o serie de membri SenioriNET furnizează servicii pentru persoane vârstnice. Astfel, FSC Bacău are centru rezidențial, îngrijiri la domiciliu, centru de zi …o paletă largă de servicii. În acest caz, implicarea primăriilor joacă un rol esențial. Crucea Alb-Galbenă este primul furnizor de servicii medicale la domiciliu acreditat și autorizat în România, cu peste 30.000 de pacienți îngrijiți. Caritas Alba Iulia face contractare socială din 2014 și se implică în comunități, prin autoritățile locale. Asociația Habilitas implementează proiecte Erasmus pentru vârstnici, inovând foarte mult pe aspecte încă neadresate la scară largă, cum ar fi trauma.
I: Este nevoie de o rețea care să deservească ONG-urile care lucrează cu vârstnicii, în România?
R: Categoric este nevoie. Eu lucrez din 2009 în sector. Nu mai este posibil ca fiecare să tragă pentru el. Este nevoie de reprezentativitate. În SenioriNET sunt și organizații mici, care au câte 10 beneficiari. Cum pot ei să meargă la Minister să vorbească despre standarde? Asta chiar dacă poate fac o treabă extraordinară la nivel de îngrijiri la domiciliu.
Prin constituirea rețelei, vorbim despre o voce mai puternică a beneficiarilor și acces facil în a identifica nevoile acestora. Fiecare ONG membru SenioriNET are zeci, sute de beneficiari vârstnici care pot fi consultați.
În ceea ce privește nevoile organizațiilor, acestea sunt diferite: organizațiile mari au nevoie de parteneri, de schimb de experiență, să își perfecționeze echipa prin sesiuni de formare; organizațiile mici au nevoie de coaching și mentorat, să fie sprijinite, să poată identifica oportunitățile și să poată inova.
I: Către ce arii ar trebui să se concentreze SenioriNET în perioada 2022-2026, din perspectiva reprezentarii ONG-urilor care lucrează cu vârstnicii?
R: Văd prioritară consolidarea federației prin atragerea de noi membri, dezvoltarea unui mecanism de cotizații, scriere de proiecte, contracte de prestări servicii. Totodată, este importantă componenta de vizibilitate la nivelul autorităților locale, centrale și județene, a Federației, și implicit a problematicii vârstnicilor.
I: În ceea ce privește formalizarea și funcționarea rețelei, care ar fi cele mai importante 3 aspecte pentru ca rețeaua să se dezvolte, să fie stabilă, reprezentativă și funcțională?
R: Trebuie sa găsim soluții pentru resurse umane și timp. Ca să creștem SenioriNET e nevoie de finanțări.
I: Din experiența dvs. cu privire la coaliții și rețele relevante, ce elemente asigură succesul / insuccesul acestora?
R: Implicarea oamenilor care să fie plătiți. Asociem rețeaua cu un om care se asigură dcă merg lucrurile, iar când acesta pleacă, rețeaua riscă să se dizolve.
I: Daca ar fi să vă implicați personal în activitățile rețelei, ce v-ar motiva?
R: Funcționez pe principiul “asta trebuie facut”. M-am simțit bine când am avut o întâlnire de planificare strategică în 2016 pe care am finanțat-o noi la Asociație, dintr-o extensie a unui proiect. Când SenioriNET era citat în rapoartele Băncii Mondiale, SenioriNET era invitat la întâlniri cu reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai Ministerului Muncii.
I: Cum vedeți rețeaua peste 5 ani?
R: Foarte prezentă în ceea ce înseamnă consultări pe vârstnici, o rețea și o federație funcționale cu propriile proiecte, Consiliu Director, oameni care să lucreze pentru cea mai vulnerabilă categorie socială – vârstnicii.