Seniorii României pe agenda prezidențială: propunerile Federației SenioriNET pentru un sistem de îngrijire demn și sustenabil

Întâlnirea a avut loc în contextul preocupărilor Administrației Prezidențiale privind situația domeniului social și al nevoii de consolidare a dialogului instituțional cu organizațiile reprezentative ale societății civile. Agenda a vizat atât analiza vulnerabilităților sistemice, cât și identificarea unor direcții concrete de acțiune pentru îmbunătățirea cooperării și a politicilor publice sociale. Pentru Federația SenioriNET, a fost un moment important de a aduce în prim-plan realitatea seniorilor din România și soluțiile care pot fi implementate prin parteneriat între stat și societatea civilă.

România îmbătrânește rapid, iar acest fapt nu mai este o proiecție statistică, ci o realitate vizibilă în fiecare comunitate. Datele Institutului Național de Statistică arată că ponderea populației de peste 65 de ani a ajuns la 20% la începutul lui 2024, iar prognozele indică un procent de 29% până în 2080. Anul acesta, România a intrat pe lista ONU a țărilor supraîmbătrânite. În paralel, la nivel european, 1 din 3 persoane care au nevoie de îngrijire nu beneficiază de servicii pentru că nu și le poate permite. În România, situația este și mai severă: din totalul persoanelor vârstnice care au nevoie de îngrijire, doar 3,1% primesc servicii adecvate.

În 2022, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană de îngrijire, parte a Pilonului european al drepturilor sociale, invitând statele membre să își asume investiții clare și măsurabile în servicii pentru seniori. Pentru România, aceasta nu este doar o recomandare, ci o urgență socială și economică. Cartea Albă a Drepturilor Persoanelor Vârstnice, publicată de Federația SenioriNET în 2022, arată că 43,7% dintre vârstnicii români – în special femei – sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, aproape dublu față de media UE.

În acest context, Federația SenioriNET propune un set coerent de măsuri care pot reconfigura modul în care România își susține seniorii.

Prima direcție este dezvoltarea serviciilor comunitare integrate pentru vârstnici. Accesul la servicii sociale și medicale rămâne profund inegal, mai ales în mediul rural și în orașele mici. Mulți seniori sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru o consultație sau ajung să fie instituționalizați prematur din lipsa alternativelor. Un sistem integrat presupune coordonarea îngrijirii la domiciliu, a centrelor de zi, a serviciilor mobile și a asistenței comunitare. Îngrijirea la domiciliu menține persoana în propriul mediu, reduce riscul de izolare și previne agravarea bolilor cronice. Centrele de zi oferă socializare, educație pentru sănătate și sprijin pentru gestionarea afecțiunilor. Echipele mobile multidisciplinare pot ajunge în comunități izolate pentru screening, prevenție și consiliere, reducând presiunea asupra spitalelor și costurile publice pe termen lung. Investiția în proximitate înseamnă eficiență, dar și demnitate.

A doua direcție vizează capitalul uman: un program național de formare și retenție a îngrijitorilor. Fără personal calificat, orice strategie rămâne insuficient aplicată. România se confruntă cu un deficit major de îngrijitori, accentuat în zonele vulnerabile. Propunerea SenioriNET include cursuri acreditate, formare practică, mentorat și dezvoltare profesională continuă, adaptate specificului îngrijirii persoanelor vârstnice. În paralel, sunt necesare stimulente concrete pentru activitatea în zone deficitare: sporuri salariale, facilități de relocare, bonusuri de performanță și garanții de stabilitate profesională. Profesia de îngrijitor trebuie tratată ca un pilon al sistemului socio-medical, nu ca o soluție temporară.

A treia direcție este instituirea unui program național de educație continuă, prevenție și tranziție activă la pensionare. Momentul retragerii din activitate este adesea subestimat ca impact. Fără pregătire, pensionarea poate aduce pierderea rutinei, a statutului profesional și a conexiunilor sociale. Programul propus se adresează persoanelor aflate cu 3–5 ani înainte de pensionare și include consiliere psihologică, orientare, educație financiară, prevenție și informare privind drepturile și serviciile disponibile. În plus, încurajează implicarea în voluntariat, mentorat intergenerațional și proiecte comunitare care valorifică experiența profesională acumulată.

În final, combaterea singurătății și izolării sociale trebuie tratată ca prioritate de sănătate publică. Izolarea crește riscul de depresie, declin cognitiv și boli cronice. SenioriNET propune dezvoltarea unei rețele de centre comunitare pentru seniori activi, ca spații de educație, socializare și inițiativă. Complementar, serviciile de voluntariat și mentorat permit seniorilor să contribuie activ la viața comunității, consolidând sentimentul de utilitate și apartenență.

Îmbătrânirea populației nu este o problemă marginală, ci una structurală. Dialogul de la Palatul Cotroceni arată că există deschidere pentru cooperare. Următorul pas este transformarea acestui dialog în decizii, finanțări predictibile și parteneriate funcționale. Seniorii României au nevoie de un sistem care funcționează înainte ca vulnerabilitatea să devină criză.